home

Tellus Tales

•
Toggle Bilingual Mode Button

U Sartu Spettu

C’era na vota nu Re, ca stava assittatu ndo tronu, p’ascutari i lamenti ro pupulu; si stava pi susiri pi gghiri fora, quannu u signuri Ciambellannu, trasennu, c’addumannau su puteva avviriri nchistianu mannatu dall’imperaturi ca tutti timevunu. U Re, ca si spagnava macari iddu, u fici tràsiri di corsa, pi spiarici chi vulissi.

U chistianu nun dissi nenti. Ma pigghiàu nvastùni e addisignàu ncecchiu attornu a lu Re, poi s’assittau e nun desi chiu cuntu a nuddu.

Tutti pari nun sapevunu chi fari davanti a stu chistianu e capènu ca nun vulèva riri nenti. U Re convocàu tutti i ministri pi chiariri a questioni, ma nuddu ci capì cosa…U Re allura, rissi a tutti pari ca su n’arrisuvvevunu a questioni ammazzava a tutti pari!

I ministri, tutti scantati, accumincianu a furiari pi tutta a città spiannu a tutti pari su avevunu caputu quacchi cosa, ma nuddu sapeva rìrici cosa… Uno re ministri però, attruvàu na casa nda campagna, Unni ci stava nsartu ca era troppu spettu.

Appena ci paràu, chistu capìu tutti cosi e dopu ca pigghiàu na iaddina ndo so puddaru, si fici puttàri davanti a lu Re.

Na vota ca ièra docu, misi a iaddina nterra e du chistianu, pigghiau na manciata ri semi, e i lanciàu nterra, a iaddina si cala tutti pari!

U Re, quindi, ci spiàu comu c’arriniscìu e chi vuleva riri, u sartu allura spiegò:”L’imperaturi non dichiarerà verra, picchì sapi ca uni re nostri omini po distruggeri na schiera ri chiddi sò”.

Tuttu cuntentu lu Re, dissi a stu sartu ca na premialità u spittava, e chistu ci espiar na fattoria pi so figlia, e prima di lassari lu Re, ci rissi ca macari i sarti ponu ièssiri spetti.


(una fiaba armena da “Contes Armeniens” di Frédéric Macler(1905) via “The Olive fairy book” scritto da Andrew Lang(1907), con semplificazioni)

Tradotto in siciliano da William Sinatra.